marți, 10 aprilie 2012

Casa ANNE FRANK - un muzeu cu poveste!

Amsterdam are numeroase atracţii turistice şi încercarea de a le vedea pe toate ar însemna mult timp şi energie. Din fericire, unele dintre punctele de atracţie sunt de importanţă minoră, iar altele sunt incredibil de turistice. Căteva din acestea sunt de prost gust, neobişnuite, pline de umor (cum ar fi Muzeul Sexului şi Muzeul Erotic - cred că Red Light District), altele sunt atracţii de nişă, care fac apel la un număr mic de călători. Cele mai bune locuri de vizitat în Amsterdam, cu toate acestea, sunt relativ de aproape unul de altul şi oraşul este uşor de parcurs pe pe jos sau folosind transportul public.

Recomandarea mea pentru astăzi se axează pe un „must see”, şi anume Anne Frank Huis – Casa Anne Frank.



Casa Anne Frank (267 Prinsengracht) este, probabil, cea mai faimoasă atracţie în Amsterdam. Când vă apropiaţi de casa din Prinsengracht, poate vă întrebaţi unde este localizat-ă de fapt casa lui Anne Frank, cum în multe părţi ale lumii, fotografiile şi imaginile asociate cu Anne Frank Huis sunt din spatele anexei, care nu este vizibilă de la intrarea din faţa canalului.

Partea din faţă a casei serveşte ca intrarea pe proprietate şi este locul unde Otto Frank şi-a derulat afacerea. Partea din spate a proprietăţii, numită Anexa Secretă, este unde familia a trăit în ascuns în primii ani din al doilea război mondial.

Annelies Marie ("Anne"), Frank s-a născut în Frankfurt, Germania în 1929, dar şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Amsterdam. Deşi a fost cetăţean german, moştenirea ei evreiască a cauzat pierderea cetăţeniei sale. Familia ei s-a mutat iniţial în Ţările de Jos (Olanda), pentru a evita pericolele unui evreu în Germania nazistă. Din păcate, şi Ţările de Jos au fost ocupate de Germania în 1940.

Vizita la Casa Anne Frank este o experienţă marcantă, care devine şi mai melancolică când realizezi că Anne Frank, în vârstă de 15 ani, a murit de tifos în lagărul de concentrare la scurt timp înainte ca acesta să fie eliberat aproape de sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Unii spun că ea a murit de inimă zdrobită, crezând în mod eronat că întreaga ei familie precedat-o la moarte.

Mama lui Anne Frank a murit în lagărul de concentrare de la Auschwitz, în Polonia, unde ea, soţul ei, Otto, şi cele două fiice ale sale au fost iniţial închişi. Fiicele, Margot şi Anne au fost ulterior transferate în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, în nord-vestul Germaniei, unde au şi murit. Margot, a murit de aceeaşi epidemie de tifos, ca şi Anne, cu câteva săptămâni înainte de aceasta. Tatăl ei, Otto Frank, a fost eliberat de la Auschwitz şi a fost singurul membru al familiei Frank care a supravieţuit Holocaustului.

Cum înaintaţi din cameră în cameră în Casa Anne Frank, veţi începe să vă simţiţi ca un observator ce priveşte desfăşurarea unei poveşti plină de teroare. Turul casei, trecerea cu ochii peste pancarde şi vizionarea de filme de scurt metraj durează aproximativ o oră. Veţi fi epuizat psihic când terminaţi. Există şi o cafenea plăcută înainte de ieşire, care oferă produse alimentare şi băuturi.

E de preferat să ajungeţi aproape de deschidere sau închidere, pentru că mulţimea din timpul zilei (chiar şi în afara sezonului) poate fi destul de impresionantă şi aşteptarea la coadă pentru intrare de lungă durată. Cladirea este mică şi camerele pot fi foarte aglomerate în orele de vârf în timpul verii.

Vizita la Casa Anne Frank nu este, din păcate, accesibilă persoanelor cu mobilitate redusă. Există o singură rută prin casă şi cei mai multi vizitatori, nituiţe de display, îşi alocă timpul necesar să înveţe semnificaţia acestui tribut de curaj în faţa represiunii.

Există multe scări abrupte şi cotidoare înguste în reşedinţa care reflectă sanctuarul „ascuns” al familiei Frank. Porţiunea mai veche a Casei Anne Frank, care include Anexa Secretă, nu este accesibilă persoanelor cu scaune cu rotile.


În vara anului 2010, castanul, pe care Anne Frank îl putea vedea din podul secret şi despre care a scris de mai multe ori, în cele din urmă a cedat vârstei şi bolii, după 150 de ani. Puieţi din acesta au fost donaţi către numeroase locaţii din întreaga lume, ca o amintire vie a curajului lui Anne Frank,  confruntată cu oroarea Holocaustului. O altă memorie vie este, de asemenea, jurnalul lui Anne, "Anne Frank - jurnalul unei tinere fete" (Pot să mă scutur de toate atunci când scriu; durerile dispar, curajul îmi renaşte!” – Anne Frank).

Pentru informaţii detaliate privind vizita, a se vedea site-ul oficial al Muzeului Casa Anne Frank. În plus faţă de informaţiile practice pentru vizita voastră, acesta oferă şi o istorie detaliată a vieţii lui Anne Frank.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu